"PAMANTUL DEOCAMDATĂ" de Adrian Păunescu, în cuvinte încrucișate

  

Hotel TRESOR, Stațiunea montană LEPȘA, jud.Vrancea

Pentru oamenii cu dare de mână, le e bine și în străinătate. Eu însă optez pentru ce e pe măsura mea, de om simplu, și anume ținutul supranumit Mica Elveție, LEPȘA mea cea dragă, cea care m-a vindecat nu numai fizic dar și spiritual. Iar hotelul TRESOR, aflat chiar la intrare în Stațiunea Lepșa, imediat după superba Cascadă Putna și în vecinătatea renumitei Păstrăvării, te așteaptă, ne așteaptă oricând în orice zi și lună (pentru că acolo în orice anotimp e un paradis) la telefonul de recepție: 0237.266.950 sau mobilul venerabilului domn Dumitru Șerban: 0769.268.840. Detalii…




1943-2010

Sinteză a tuturor temelor existenţiale, „Pământul deocamdată” este şi o profesie de credinţă, social-filozofică.  Serban Cioculescu

 

ORIZONTAL : 1) Manifeste pentru... pământului, ciclu din care face parte poezia din titlul nostru, scrisă în 1977 – Tecuci! 2) În discursul său poetic Păunescu îndeamnă lumea la luptă pentru integritate morală: Fiindcă naşteţi copii / ... –i luptând – Între cei... trag / Şi acei ce sunt traşi / Nu e loc de vreun steag / E o groapă de paşi. 3) Rege trac (Rhesus) – Repetare a sunetelor finale, care, in primele patru versuri ale poeziei de faţă, este încrucişată – Doborâţi monştrii... , spuneautorulcu acelaşi patos militant, spre a vindeca lumea „plină de răni”. 4) Mai observăm şi evocaţia revoltei împotriva universului constituit: Unii iau,... fac, / Unii dorm,... sunt, / Între înger şi drac – Păunescu subliniază superb datele cunoscute ale epocii sale pline de contradicţii: Şi-nchisori şi libertate / Şi-a... şi nu se poate /Şi noroi şi stele. 5) Sunt în temă! – Poetul cheamă la acţiune în numele unor înalte imperative etice: Hai să-l facem... ,/ Trăiesc unii din furt, / Alţii doar din ce-au dat. 6) Privitor la cei bogaţi: Printre... zburând, / Voi degeaba zburaţi (sing.) – Mod exaltat de a simţi şi de a exprima sentimentele, cum este acela al marelui poet Adrian Păunescu, despre care Eugen Barbu scria: „este vremea să-l aşezăm lângă Goga. 7) Voi ce-n lună zburaţi / Cu-ale noastre izbânzi / Nu uitaţi c-aveţi fraţi / Pe planetă, flămânzi. / ... lor o mâncaţi – Uniunea Australiana – Început de poezie! 8) Alexandru Vlahuţă – Poezia ... de sus din volumul „Împăcările tăgadei” (neart.) – Plantă erbacee. 9) Iată ce constată autorul: Lumea-i plinăde răni / Şi de doctori docenţi / Şi de măşti şi de vămi / Şi de... inocenţi – Oameni curaţi la suflet pe care poetul îi are în vedere în versul citat (sing.). 10) Perioada 1963-1968, când Adrian Păunescu a urmat Facultatea de Limba şi literatura română din capitală – Suferinţă, precum cea îndurată de omul înhămat la pământ – Pe pământ avem de toate / Şi... bune şi... rele. 11) Nota traducătorului – Inventarul întregii planete şochează: Genii mari şi frunţi tembele, / Vânt ce... şi vânt ce bate / Şi martiri dar şi lichele – Barbu Delavrancea – Radu Tudoran. 12) Strigăt ascuţit – Timpul... ni-i scurt ne anunţa cântăreţul presimţirilor sumbre.  

      

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

VERTICAL:1)Căutând cu insistenţă adevărul, autorul este de partea lui Octavian Goga: Trage omul... / înhămat la pământ – Despre „monştrii vii”:Ce de-un veac de veci / Dolii pun pe... 2) Chemare, precum cea a lui Păunescu, pentru menţinerea sănătăţii pământului – Lumea-i plină şi de doctori docenţi. 3) Gestul poetic e de a-si asuma responsabilitatea să mobilizeze masele: Fiindcă... copii / Apăraţi-i luptând, / Doborâţi monştrii vii – Rimă! 4) Alecu Russo – Foarte mare, cum e contribuţia poetului la dezvoltarea literaturii române (masc.,pl.) – Începe sănătatea! 5) Puternică, aşa cum e latura pamfletară, ironică şi sarcastică a liricii marelui poet (pl.) – Insula celebrei magiciene Circe (Mit.) – Fruct originar din Insulele Antile. 6) Din Eminescu: Cu femeile-i pierdute si-n orgiile-i obscene, / Acolo v-… pus averea, tinereţele la stos(Scrisoarea III) – A însufleţi, prin versuri ce descoperă uriaşe surse de energii. 7) În puţinele cuvinte se dezvăluie o mare forţă de sugestie: ... vieţii ni-i scurt / Hai să-l facem curat – Râu în Rusia. 8)Tot din Eminescu:Dar astăzi e viu / Și-n ton... / Răsună din umbra cea mare / Cântare – Cei care zboară prin stele nevăzând sărăcia de-acasă (fig.) 9) Ghimpe – Voi degeaba zburaţi / Când cei subdezvoltaţi / Se... pe pământ – Mihai Eminescu: ... câte ori iubito? 10) Limbajul poetic cu imagini contrastante sugerează compasiunea poetului pentru omul chinuit:Fii ai muncii... / Năduşala pe piept / Cum stă nurca de preţ / Pe-al madamelor piept – Din Antioh Cantemir (despre norod în Satira VI): Se... precum se teme un corb de-o matahală. 11) A selecţiona – Ochiul poetului mai surprinde nedreptatea socială ca şi neputinţa omenirii de a aduce înnoiri importante: Sunt săraci şi bogaţi / Lovesc laşii pe bravi; / Voi ce-nlună zburaţi / Pân-la cer vă urcaţi / Pe... de noi sclavi. 12)Între... care trag / şi acei ce sunt traşi se află o nemiloasă exploatare – Pasivi, insensibili, ca oamenii cărora Adrian Păunescu, în dorinţa de a zdruncina inerţiile dăunătoare, încearcă să le insufle viaţă şi patetism.

Dicţionar: RES, AEA, ATT, TNA

 

Prof. Nicolae Vicolov

solutia

LITERATURA ROMANA, IN CUVINTE INCRUCISAT

 

Consultarea textului

Timpul vietii ni-i scurt Hai sa-l facem curat Traiesc unii din furt Alti doar din ce au dat Sunt saraci si bogati Lasi scuipa pe bravi Voi ce-n luna zburati Pâna la cer va urcati Pe spinari de noi … sclavi. Pe pamânt avem de toate Si mai bune si mai rele bune – rele Si închisori si libertate Si am putea Si nu se poate Si ruina si cetate, Genii mari si frunti tembele, Vânt ce sta si vânt ce bate, Si martiri dar si lichele, Nedreptate si dreptate Si-am putea si nu se poate Si noroi si stele !  Voi ce-n luna plecati Cu ale noastre izbânzi Nu uitati ca aveti frati Pe planeta flamanzi Pâinea lor o mâncati Printre stele zburând Voi degeaba zburati Când cei subdezvoltati Se târasc pe pamânt Lumea-i plina de rani Si de doctori docenti Si de masti si de vami Si de mari inocenti. Fiindca nasteti copii Aparatii luptând Doborâti monstrii vii, Ce în veac de vecii

Între cei care trag Si acei ce sunt trasi, Nu e loc de vreun steag, E o groapa de pasi. Între ei sunt sudati, Un strâmb ideal Cum sunt bine legati Condamnati un elan Fii ai munci aveti Naduseala pe piept Cum sta nurca Pe-al madamelor piept. Uni iau alti fac Uni dorm alti sunt Între înger si drac, Trage omul sarac Înhamat la pamânt. Pe pamânt avem de toate Si mai bune si mai rele bune – rele Si închisori si libertate Si am putea Si nu se poate Si ruina si cetate, Genii mari si frunti tembele, Vânt ce sta si vânt ce bate, Si martiri dar si lichele, Nedreptate si dreptate Si-am putea si nu se poate Si noroi si stele !

 

                                   

Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, 20 iulie 1943, Copăceni, plasa Bălți, județul Bălți, Basarabia, astăzi Republica Moldova — d. 5 noiembrie 2010, București) a fost un autor, critic literar, eseist, director de reviste, poet, publicist, textier, scriitor, traducător și om politic român.

Adrian Păunescu este cunoscut mai ales ca poet – debutând în 1960 și fiind unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani – și ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire muzical-culturală desfășurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în orașele mari ale României, unde artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros. În cadrul cenaclului, Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicului tânăr, în ciuda numeroaselor sancționări aduse acesteia de către puterea comunistă; el a inventat sintagmele „generația în blugi” și „muzică tânără” pentru a-și desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, respectiv sonoritățile iubite de aceștia, ale genurilor folk și rock.

Păunescu și-a început activitatea publicistică în 1973, an când intră la conducerea revistei Flacăra. Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploiești din iunie 1985, însă Păunescu devenise cunoscut și pentru criticile la adresa puterii (vezi, de exemplu, poemul „Analfabeții”, publicat în 1980 în Flacăra). După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista Totuși iubirea. În calitate de publicist a mai condus pentru o scurtă perioadă, în 1999, ziarul Sportul românesc, și a realizat emisiuni de fotbal la postul de televiziune Antena 1.

În perioada comunistă a fost considerat de mulți români un sicofant pentru felul în care îl lăuda pe șeful de stat Nicolae Ceaușescu.

Indiscutabil, orientarea politică a lui Păunescu a fost întotdeauna una de stânga. Relația lui Păunescu cu puterea comunistă poate fi considerată ca ambiguă, Păunescu manifestându-se nu ca un critic radical al sistemului sau al ideologiei. Critica sa se orientează mai degrabă asupra derapajelor puterii politice și a neajunsurilor economice. După 1989, Păunescu nu reneagă ideologia socialistă, intrând rapid în Partidul Socialist al Muncii creat de Ilie Verdeț.

Deși născut în Basarabia (Republica Moldova de astăzi), Păunescu și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în județul Dolj. A absolvit Colegiul Național Carol I din Craiova și, în 1960, Școala Centrală (la data aceea Zoia Kosmodemianskaia), fiind coleg, printre alții, cu actrița Silvia Năstase. Tatăl lui Păunescu, membru al Partidului Național Liberal, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru „activități anti-comuniste” de regimul stalinist de după 1945 și din această cauză Păunescu a trebuit să aștepte trei ani înainte de a se putea înscrie la facultate. Păunescu a studiat filologia la Universitatea din București.

A debutat ca autor literar în anul 1960. Autorul a peste cincizeci de cărți, în majoritate volume de versuri, Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici poeți români contemporani. Cărțile sale au fost editate într-un tiraj record de peste un milion de exemplare. Un număr apreciabil de poezii ale sale au fost făcute cunoscute prin punerea lor pe muzică de către compozitori din genurile folk și rock; există și situații în care Păunescu a colaborat direct cu muzicienii, îndeosebi în cadrul Cenaclului Flacăra.

Talentul său poetic a fost apreciat de mulți critici literari importanți. Astfel, Șerban Cioculescu a spus că Adrian Păunescu că este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi, iar Eugen Simion îl consideră "ultimul mare poet social român".

În Cenaclului Flacăra

• 17 septembrie 1973 - înființează Cenaclul „Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care susține, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie și dialog, în fața a mai mult de 6 milioane de spectatori
• Pe scena Cenaclului „Flacăra”, se lansează spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere românești, poeți și alți creatori
• În 1982, apare triplul album de discuri LP, „Cenaclul Flacăra în concert”, iar în 1983, este realizată, fără a putea fi cuprinse decat puține filmări, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacăra - Te salut, generație în blugi”, interzisă imediat de autorități
• În urma unor incidente înregistrate la un concert al Cenaclului Flacăra la Ploiești, activitatea cenaclului este interzisă până în 1990. Incidentele s-au datorat pe de-o parte condițiilor meteo (furtună) care au făcut să fie oprit curentul electric pe Stadionul Petrolul, iar pe de altă parte faptului că unii participanți au profitat de această ocazie și au creat o busculadă, soldată, se pare cu victime. La acel moment incidentul a fost trecut sub tăcere de către autoritățile comuniste.
• 7 mai 1990 - înființează Cenaclul „Totuși iubirea”, pe Stadionul din Drobeta Turnu-Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Vișan și al fotbalistului Ilie Balaci. În cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu susține concerte de mare succes, în țară și dincolo de actualele granițe, în special la Chișinău. O parte din activitatea de excepție a Cenaclului „Totuși iubirea” se regăsește în seria de casete audio și video editate de Fundația Iubirea, între 1995 și 1999

Jurnalist și om de televiziune

În anii 1970 Păunescu a devenit o figură importantă în mass-media românească. Cenaclul Flacăra și revistele pe care le-a dirijat au exercitat o atracție indiscutabilă asupra tineretului și a vieții publice din România datorită combinației de idei de stânga de inspirație occidentală și de naționalism. Numeroși muzicieni din genurile rock și folk pe care autoritățile comuniste îi puteau considera „subversivi” au fost lansați sau promovați de Păunescu prin recenzii ori prin introducerea lor în Cenaclul Flacăra.

• 1977-1981, la ideea lui Dumitru Popescu, realizează la Televiziunea Română un ciclu de emisiuni de descoperire și valorificare a potențialului creator cultural național („Antena vă aparține”, „Antena Cântării României”, „Gala Antenelor”, „Descoperirea României”, „Redescoperirea României”, etc.)
• Din 1992 participă, în calitate de invitat, la emisiuni pe teme politice și culturale, la Televiziunea Româna 1 (cea mai de răsunet fiind cea realizată de Mihai Tatulici, în 17 iulie 19 și TVR 2 (Seratele muzicale ale lui Iosif Sava, Ceaiul de la ora 5, al Marinei Almășan), TV Antena 1 (inclusiv la „Milionarii de la miezul nopții”, realizator Marius Tucă și la emisiunea „Printre rânduri”, a lui Radu Herjeu), Tele 7 abc, Pro TV, Tv Sigma, Super Nova din București, Tele + și Cinemar Baia Mare, TV-Valcea, TV-Deva, TerraSat Craiova, Dags TV Petroșani, TV Slobozia, TV Bacău, TV Lugoj, Terra Sat Reșița, Cony Sat Tulcea, alte posturi locale de televiziune, la Radio România, Radio 21, Radio 2M+, Radio Total, Radio Blue Jeans Slobozia, Europa Liberă etc.
• 27 martie 1998 - realizează Duplexul București-Chișinau, la TVR 2
• 21 martie 1998 - 2 aprilie 1999 - realizează, la Televiziunea Națională Antena 1, emisiunea saptămânala de cultură, civilizație, eveniment și performanță „Schimbul de noapte - Pariul pe insomnie” (dialoguri cu personalități, recitaluri de muzică de toate genurile, lansări și relansări de talente din muzică, literatură, plastică, știință, sănătate, teatru, expoziții de pictură, fotografie si sculptură, rubrici de cultură economică, mitologie istorică a neamului, limba română actuală, reportaje de actualitate, alte rubrici de cultură, dialog și civilizație vii. Din 9 aprilie 1999, emisiunea iși schimbă denumirea, respectiv „O șansă pentru fiecare” (se difuzează vinerea, 12 ediții, până la 25 iunie 1999 iar din 25 iulie 1999 până în 14 decembrie 1999, când are loc ultima ediție, emisiunea se difuzează duminică noaptea, de la ora 1, în continuarea emisiunii „Meciul meciurilor”, în cadrul mega-emisiunii „O noapte cu Adrian Paunescu”.
• 7 martie-14 decembrie 1999 - realizator al emisiunii duminicale TV Meciul Meciurilor - Fotbal Club Antena 1
• Din 26 ianuarie 2000 - realizează, la Tele 7 abc, două noi emisiuni saptămânale: „O noapte cu Adrian Paunescu” (talk–show, sâmbătă noaptea) și „Cenaclul Totuși iubirea” (duminică seara)

Om politic

Relația lui Păunescu cu regimul Ceaușescu este în general considerată ca ambiguă, mergând de la scrierea de poeme adulatoare la critici publice directe. Aceasta explică și varietatea pozițiilor pro și contra Păunescu de după 1989.

Între 1966 și 1968 a fost secretar al organizației U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor din România, iar în august 1968 a devenit membru al Partidului Comunist Român. Ca membru al PCR, a fost sancționat cu vot de blam cu avertisment, în toamna anului 1985.

După revoluția din 1989, s-a retras pentru scurt timp din viața publică, dar din 1992 a fost membru al Partidului Socialist al Muncii (de orientare socialistă, absorbit ulterior de Partidul Social Democrat), căruia i-a devenit vicepreședinte în 1993 și prim-vicepreședinte și purtător de cuvânt în 1994; în legislatura 1992–1996 a fost senator de Dolj din partea acestui partid.

Ca senator, a fost președinte al Comisiei senatoriale de cultură, artă și mass-media și al Grupului Parlamentar „Partida Națională”. A fost membru al delegației parlamentare române la Consiliul Europei de la Strasbourg, și, din această calitate, observator european la alegerile din Republica Moldova (1994) și Republica Croația (1995).

În 1994, este ales vicepreședinte al Grupului Politic Stânga Europeană Unită.

În februarie 1996 a fost desemnat candidat al PSM la alegerile prezidențiale din 1996, la care a obținut, însă, doar 0,69% din voturi, pierzând alegerile în primul tur de scrutin.

Tot la alegerile din 1996, PSM nu a mai intrat în parlament, iar din 1998, Păunescu a devenit membru al Partidului Democrației Sociale din România (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat), partid cu care fosta sa grupare, PSM, avea să fuzioneze ulterior. Ca membru al PSD, a fost ales din nou senator de Dolj, pentru legislatura 2000-2004. În această nouă legislatură, a îndeplinit din nou funcția de Președinte al Comisiei Senatului pentru Cultură, Culte, Artă și Mijloace de Informare în Masă. De asemenea a fost membru al Comisiei Interparlamentare București-Chișinău, precum și al grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Populară Chineză (grup al cărui președinte a fost), Turcia și Portugalia.

În legislatura 2004–2008, a fost senator de Hunedoara din partea PSD.

Afilieri

• Președinte al Fundației "Iubirea"
• Președinte al Fundației "Constantin"

Cărți publicate

• Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)
• Mieii primi (1966, poezii)
• Fântâna somnambulă (1968, poezii)
• Cărțile poștale ale morții (1970, proză fantastică)
• Aventurile extraordinare ale lui Hap și Pap (1970, literatură pentru copii, cu ilustrații de Constanța Buzea, prima lui soție)
• Viață de excepții (1971, antologie de poezii)
• Sub semnul întrebării (1971, interviuri)
• Istoria unei secunde (1971, poezii, trei ediții, prima fiind arsă de cenzura de partid)
• Lumea ca altă lume (1973, publicistică)
• Repetabila povară (1974, poezii)
• Pământul deocamdată (1976, poezii, două ediții)
• Poezii de până azi (1978, antologie de poezii, record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, în colectia BPT, cu o prefață de Eugen Barbu și o postfață de Șerban Cioculescu)
• Sub semnul întrebării (1979, ediție revăzută și adăugită, interviuri)
• Manifest pentru sănătatea pământului (1980, poezii)
• Iubiți-vă pe tunuri (1981, poezii)
• De la Bârca la Viena și înapoi (1981, reportaj, jurnal, cu ilustrații de Andrei Păunescu)
• Rezervația de zimbri (1982, poezii, cu ilustrații de Ioana Păunescu)
• Totuși iubirea (1983, antologie de poezii)
• Manifest pentru mileniul trei - volumul 1 (1984, antologie de poezii)
• Manifest pentru mileniul trei - volumul 2 (1986, antologie de poezii, care conține un capitol de poeme inedite și unul de referințe critice)
• Locuri comune (1986, poezii)
• Viața mea e un roman(1987, poezii)
• Într-adevăr (1988, poezii, ilustrate de Andrei Paunescu)
• Sunt un om liber (1989, poezii). Această carte a fost retrasă de pe piață, în septembrie 1989, de îndată ce a apărut și a revenit printre cititori în martie 1990.
• Poezii cenzurate (1990, poezii, cu ilustrații de Andrei Păunescu, două ediții)
• Româniada (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
• Bieți lampagii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
• Noaptea marii beții (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
• Front fără învingători (1995, poezii)
• Infracțiunea de a fi (1996, poezii, cu o prezentare și o bibliografie de Andrei Păunescu)
• Tragedia națională (1997, poezii, referințe ­critice de Constantin Noica)
• Deromânizarea României (1998, poezii, texte introdu­ctive de Nichita Stănescu, Fănuș Neagu și Grigore Vieru)
• Cartea Cărților de Poezie (1999, ediția I, integrala poeziilor apărute în volume, și un capitol de versuri inedite. Cartea cuprinde toate cărțile de versuri publicate de Adrian Păunescu, de la debutul din 1965, până în 1999. Pe cât s-a putut, autorul a reconstituit și a oferit variantele adevărate ale poeziilor sale, pe care, în anumite cazuri, datorită cenzurii, le-a publicat, în volumele sale, cu titluri sau versuri schimbate)
• Meserie mizarabilă, sufletul (2000, poezii)
• Măștile însîngerate (2001, proze)
• Nemuritor la zidul morții (2001, poezii)
• Până la capăt (2002, poezii, 3 ediții)
• Liber să sufăr (2003, poezii, 3 ediții)
• Din doi în doi (2003, poezii)
• Eminamente (2003, poezii, 2 ediții)
• Cartea Cărților de Poezie (2003, ediție revăzută, adăugită și actualizată)
• Întoarcerea pe Atlantida (2003, tradu­cere în limba sârbă de Adam Puslojici și Radomir Andri, Belgrad, antologie de poezii)
• Logica avalanșei (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
• Antiprimăvara (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
• Muguri pe ruguri (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
• Ninsoarea de adio (2005, poezii, ciclul Zi de zi)
• Încă viu (2005/2008, poezii, ciclul Zi de zi)
• Un om pe niște scări (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
• De mamă și de foaie verde (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
• Copaci fără pădure (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
• Lehamite (2006, poezii, ciclul Zi de zi)
• Doamne, ocrotește-i pe români! (2006, antologie de poezii 1968-1990)
• Suntem pe mâna unor nebuni (2006/2008, poezii, ciclul Zi de zi)
• Vagabonzi pe plaiul mioritic (2007, poezii, ciclul Zi de zi)
• Rugă pentru părinți (2007-2008, antologie de poezii)
• Generația '60 - Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru (2007, teză de doctorat)
• Libertatea de unică folosință (2007, poezii, ciclul Zi de zi)
• Poezia patriotică în luptă cu homunculii (2009, studii critice)
• Vinovat de iubire (2010, roman)
• Ultima noapte pe Atlantida. Poezii vechi și noi (2010)

 

 

                    Solutia careului